Calitatea vieții din orașul de pe Someș este influențată printre altele și de măsura în care spațiile urbane asigură – prin dimensiuni, caracteristici și accesibilitate – confort și plăcere vizuală, utilitate practică, variante de recreere și relaxare, siguranță, reconectare cu natura și congruență cu istoria și tradițiile comunității, la îndemâna tuturor locuitorilor.

Desigur că multe parcuri, piețe, zone pietonale sunt demult parte din viața publică a orașului. Însă pentru ca ele să fie relevante și benefice pentru întreaga comunitate, trebuie să fie atât suficiente ca suprafață raportat la populația în creștere a orașului, cât și uniform distribuite astfel încât să asigure accesul tuturor la ele. Majoritatea organizațiilor civice care activează în acest domeniu sunt de acord că acest deziderat nu este momentan împlinit – în special în zonele (foste) industriale – chiar dacă în ultimii ani s-au făcut pași importanți în această direcție (Vezi de exemplu câteva proiecte derulate cu fonduri europene: Parcul Tineretului, Ansamblul Urban Cetățuia, zona de recreere în cartierul Între Lacuri. Sau amintește-ți de străzile și piețele care au fost pietonalizate sau partajate – Eroilor, Unirii, Muzeului etc. ori modernizate – Molnar Piuariu).

Haideți însă să trecem în revistă câteva proiecte interesante ce sunt în curs de planificare sau implementare și care ar extinde spațiile urbane clujene și implicit ar face viața noastră mai plăcută, mai frumoasă, mai interconectată:

Parcul Est – „Delta” Clujului

Proiectul Parcului Est este în derulare și este probabil cel mai important proiect verde din istoria Clujului. Are o suprafață de 45,5 ha, se află în zona Între Lacuri și va include Lacul 3, zona fostei pepiniere a RADP și o porțiune umedă care, alături de o salbă de lacuri, constituie un biotop unic în mediul urban.

Proiectul a fost demarat deja de către Primărie (vezi detalii aici), arhitecții au început să lucreze, clujenii au început să afle că zona respectivă – dintre Baza Sportivă Gheorgheni, Lacul 3 și Selgros – va fi deschisă publicului și redată comunității.

Momentan mai există unele exproprieri de făcut în zonă, dar deja se poate circula, atât în promenadă, cât și cu bicicleta sau chiar în alergare. Există inclusiv un traseu de aproximativ 4 kilometri care oferă acces la o natură sălbatică și niște peisaje superbe, practic în oraș.

Zona Platformei Carbochim

O zonă momentan inaccesibilă clujenilor va fi redată publicului printr-un mega proiect, ce presupune o colaborare public-privată (Primăria Cluj-Napoca și Iulius Grup). Zona se află între Piața 1 Mai, fosta Clujana, calea ferată și Someș și ea va fi eliberată prin relocarea producătorului de abrazive Carbochim.

Dacă proiectul va fi dus la bun sfârșit, atunci două clădiri de pe actuala platformă vor deveni spații culturale, centre de live-arts, va fi construit un amfiteatru și spații pentru evenimente în aer liber, o grădină de 4 hectare ce va fi conectată printr-un traseu velo-pietonal cu Parcul Armătura și Parcul Feroviarilor, iar malul râului Someș va fi reamenajat ca zonă de agrement, cu facilități sportive în aer liber. (Vezi mai multe detalii aici și aici.)

Micro-pădurile urbane

Acest proiect al micro-pădurilor urbane a fost propus în cadrul programului de Bugetare Participativă și a fost foarte votat de clujeni, astfel că acum se află în faza de demarare a implementării: https://bugetareparticipativa.ro/proiecte/micro-p-duri-urbane/

„Micro-pădurile urbane sunt o intervenție pe spatii de dimensiuni reduse, unde se plantează dens specii native, non-invazive de arbori, arbuști și alte tipuri de plante perene. Astfel de micro-păduri au început să apară în orașe, rezultând ecosisteme adaptate condițiilor locale. Acestea îmbunătățesc biodiversitatea, cresc rapid, absorb mai mult CO2, îmbunătățesc sănătatea mintală a oamenilor, reduc efectele dăunătoare ale poluării aerului, ajută la scăderea temperaturilor în orașe si reduc zgomotul.” se spune în descrierea proiectului.

Ele urmează a fi amplasate „în tot orașul, în special în zonele sărace în vegetaţie, aglomerate și poluate.
Aceste păduri urbane pot să aibă minim 3 mp și se pot mări în funcție de amplasament, de exemplu: intervenții izolate lângă și de-a lungul trotuarelor, îmbunătățirea unei zone verzi existente dintr-o piață, împădurirea unui teren gol, păduri urbane în curțile școlilor, etc.”

Culoarul verde-albastru de-a lungul Someșului

Chiar dacă acest proiect este legat și de mobilitatea urbană, îl menționăm aici pentru că are o legătură crucială cu recâștigarea de către clujeni a legăturii naturale cu râul și a spațiilor de pe malurile acestuia.

Asociația MiniMASS (Someș Delivery), Asociația Societate Organizată Sustenabil (SOS) și Asociația Clujul Sustenabil și-au unit forțele după mai mulți ani de activitate pentru campania Someșul | Culoar Verde-Albastru – o propunere pentru transformarea râului într-un culoar natural protejat și apropierea locuitorilor de acesta prin reamenajări, activități, dezbateri și evenimente pe teme de sustenabilitate. Vezi mai multe detalii aici.

Acest proiect este vast, vizând de exemplu să lege Gilăul de Apahida, dar conceptul, viziunea sa sunt strâns legate de felul în care sunt și vor fi amenajate spațiile adiacente râului. Sunt propuse spații verzi și locuri de joacă la râu în locul gardurilor, arii naturale urbane și parcuri în locul betoanelor. Și bonus: o apă curată, nepoluată, în care să putem chiar face baie.

Așadar atât proiectul de pe Platforma Carbochim, cât și amenajarea „plajei” din Grigorescu sau alte proiecte ce vizează suprafețe aflate în proximitatea Someșului pot fi conectate cu această viziune unitară prin care se dorește reintegrarea râului în viața orașului.

Alte idei

Pe lângă aceste proiecte mari există și alte idei de (re)integrare a unor spații în zona de acces public pentru clujeni, cel puțin în anumite intervale orare. Adrian Dohotaru și alții militează de exemplu pentru deschiderea curților școlilor pentru practicarea de sporturi în afara programului școlar (există terenuri de fotbal, baschet, volei sau fitness în curțile majorității școlilor clujene ce ar putea fi cu ușurință puse la dispoziția copiilor din zonă pentru practicarea acestor sporturi) ori pentru deschiderea unor biserici pentru activități non-liturgice, de genul expozițiilor, concertelor, atelierelor pentru copii, dezbaterilor etc.

Pe grupurile de dezbateri civice din Cluj există și alte propuneri, precum și critici constructive la adresa proiectelor deja implementate sau aflate în curs de derulare. Desigur că mereu există loc de mai bine. Dar până una alta, în Cluj-Napoca există lucruri care se mișcă în direcția bună/sănătoasă și asta este excelent.

În esență, nu e nevoie să inventăm apa caldă: Christopher Charles Benninger a propus în 2001 Principiile urbanismului inteligent (PIU), într-un set de 10 axiome care, dacă sunt respectate, aduc calitatea vieții în comunitate la un nivel foarte ridicat. Printre ele se află concepte ca echilibrul cu natura, echilibrul cu tradiția, tehnologia adecvată, convivialitatea la nivel de individ, gospodării, cartiere și oraș, eficiența și altele.