Către: Domnul Vlad CĂRBUNE

vladcarbune@gmail.com

Ref:    Solicitare informații de interes public

Stimate domn,

Ca răspuns la solicitarea dumneavoastră de informații, formulată în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, transmisă Ministerului Energiei, unde a fost înregistrată cu nr. 120244/DRE/28.01.2026, vă comunicăm următoarele:

Continuarea procesului de intensificare a implementării surselor regenerabile de energie necesită a fi în stânsă corelare cu soluții de stocare a energiei (precum bateriile și stocarea hidro). Caracterul intermitent al surselor regenerabile de energie și nevoia de echilibrare a cererii și capacității de furnizare la nivelul sistemului energetic reprezintă provocări semnificative. Pentru România, stocarea energiei reprezintă o componentă importantă a flexibilității sistemului energetic, de aceea avem în vedere dezvoltarea de proiecte de  baterii staționare și stocare hidro.

România explorează în mod activ utilizarea bateriilor pentru stocarea energiei electrice, în primul rând în contextul integrării energiei regenerabile și în cel al stabilității rețelei. Conform PNIESC, obiectivul este de a avea o capacitate totală instalată de stocare a energiei electrice în baterii de 1.200 MW sau 2.400 MWh până în 2030. Instalarea capacităților de stocare prin baterii și construirea, până în 2030, de centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) cu o capacitate totală de aproximativ 800 MW vor spori semnificativ flexibilitatea sistemului energetic. Se estimează că, până în anul 2035, capacitatea de stocare în baterii instalată va ajunge la 2.000 MW și în 2045 la 4.500 MW, răspunzând astfel nevoii de integrare în Sistemul Energetic Național (SEN) a noilor capacități de producție de energie din surse regenerabile de energie (SRE) (în special, solare și eoliene). Flexibilitatea sporită a SEN va permite și realizarea unei producții mai eficiente de hidrogen.

CHEAP Tarnița-Lăpuștești este un proiect de mare anvergură și importanță strategică pentru România, menit să asigure soluții de stocare și echilibrare a energiei, în contextul tranziției energetice și al integrării unei proporții tot mai mari de surse regenerabile în SEN.

În cadrul procesului de consultare publică pe tema proiectului PNIESC, Parlamentul României – Camera Deputaților a formulat o serie de propuneri și recomandări, printre opiniile relevante s-a evidențiat asigurarea capacității de stocare de energiei și a sistemelor de rezervă prin realizarea proiectului centralei hidroelectrice prin pompare Tarnița Lăpuștești și a altor centrale hidroelectrice în pompaj care pot să contribuie la asigurarea rezervei de putere,  implementarea unei astfel de cerințe se va realiza în funcție de forma finală a Strategiei 2020-2030.

Utilizarea potențialului tehnic și economic al surselor de energie regenerabile în cadrul sistemului energetic depinde, printre altele, de dezvoltarea capacităților de stocare a energiei, precum și de avansul tehnologiilor care permit integrarea, sub formă de gaz de sinteză, a hidrogenului produs din regenerabile și utilizarea acestuia în procesele industriale.

România are în vedere: dezvoltarea unei scheme de ajutor de stat  privind sprijinirea investițiilor în dezvoltarea instalațiilor autonome (stand-alone) de stocare în baterii a energiei electrice, cu finanțare din Fondul pentru modernizare, și a unei scheme suport privind dezvoltarea hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj.

Realizarea unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj va crea posibilitatea ca, pe lângă participarea la acoperirea vârfului de sarcină internă, să exporte energie de vârf pe terțe piețe, precum și să furnizeze servicii de sistem pe piața internă și externă în vederea asigurării creșterii calității energiei furnizate consumatorilor.

Schema de amenajare a CHEAP Tarnița-Lăpuștești constă din două rezervoare, unul superior și altul inferior. Între acestea urmează să fie realizat un circuit hidraulic prin care este tranzitat un volum de apă, în ambele sensuri. În timpul golului de sarcină, debitul este pompat din rezervorul inferior în cel superior, consumându-se astfel energia electrică excedentară în SEN. În perioadele de vârf de sarcină, stocul acumulat în rezervorul superior este turbinat producând energie electrică.

Cooperarea între toate părțile implicate, respectiv Ministerul Energiei, Hidroelectrica, Ministerul Mediului, Agenția pentru Protecția Mediului, Romsilva, autoritățile, comunitățile locale, organizațiile civice și de mediu interesate etc., este extrem de importantă astfel încât să fie evitate potențialele blocaje, iar proiectele să fie finalizate cât mai repede posibil și la standardele de mediu corespunzătoare.

Rolul hidroenergiei în tranziția energetică constă în a produce energie electrică curată, dar și de a acționa responsabil față de comunitățile locale și de mediul înconjurător. Este și va fi importantă nu doar cantitatea de energie pe care hidroenergia o livrează în sistemul energetic național, ci și siguranța și eficiența energetică cu care vor fi exploatate resursele hidroenergetice, toate acestea în condițiile respectării procedurilor de mediu și îndeplinirii țintelor procesului de decarbonizare.

Astfel, hidroenergia deține un rol esențial în producerea de energie curată și o contribuție importantă la dezvoltarea unui sistem energetic modern, sustenabil şi sigur.

Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului reglementează evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor publice și private care pot avea efecte semnificative asupra mediului.

Conform prevederilor Legii nr. 292/2018, procedura de evaluare a impactului asupra mediului este inițiată prin transmiterea, de către titularul proiectului, către autoritatea competentă pentru protecția mediului, a unui memoriu de prezentare, precum și a altor informații relevante privind proiectul.

Autoritatea competentă pentru protecția mediului ia decizia etapei de încadrare pe baza informațiilor furnizate de titularul proiectului în cadrul memoriului de prezentare și luând în considerare rezultatele verificărilor preliminare sau ale evaluărilor efectelor asupra mediului, prin care stabilește dacă proiectul se supune sau nu procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu criteriile prevăzute de lege.

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului este condusă de către autoritățile publice centrale sau teritoriale pentru protecția mediului, cu participarea autorităților publice centrale ori locale, după caz, care au atribuții și responsabilități specifice în domeniul protecției mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului constă în elaborarea raportului privind impactul asupra mediului, realizat de experți competenți atestați, prin care se identifică, descrie și evaluează, în mod corespunzător, în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018, efectele semnificative directe și indirecte ale unui proiect asupra următorilor factori:

a) populația și sănătatea umană;

b) biodiversitatea, acordând o atenție specială speciilor și habitatelor protejate în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

c) terenurile, solul, apa, aerul și clima;

d) bunurile materiale, patrimoniul cultural și peisajul;

e) interacțiunea dintre factorii prevăzuți la lit. a)-d).

Acordul de mediu include condițiile și măsurile pentru protecția mediului, care trebuie respectate în cazul realizării proiectului.

Conform articolului 4 alineatul (2) din Legea nr. 292/2018 procedura de evaluare a impactului asupra mediului integrează, după caz, evaluarea adecvată asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, precum și evaluarea posibilelor efecte ale emisiilor industriale și evaluarea pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase.

Conform articolului 4 alineatul (3) din Legea nr. 292/2018, procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele, conform prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, se derulează coordonat cu procedura de emitere a avizului de gospodărire a apelor care include evaluarea impactului asupra corpurilor de apă. Părțile implicate au agreat ca toate comunicările privind acest proiect să fie guvernate de o serie de principii menite să asigure deplina confidențialitate a datelor esențiale referitoare la acesta, evitând comunicări ale datelor comerciale, tehnice ori de altă natură intrinseci dezvoltării și care conțin elemente ce pot expune parțial ori total proiectul, păstrând totodată deschisă posibilitatea comunicării de comun acord a acelor date care pot și trebuie să fie făcute publice pe măsură ce proiectul devine matur.

Astfel, sunt restricționate de la divulgare orice date financiare, riscuri, negocieri strategice etc. De asemenea, nu vor fi date publicității actualizări legate de proiect, cu excepția situației în care ambele părți sunt de acord.

În data de 27 ianuarie 2026, Hidoelectrica a supus aprobării Adunării Generale Extrordinare a Acționarilor:

a.  Înființarea de către Hidroelectrica împreună cu EDF Power Solutions International a unei societăți mixte/asociere în participație (Joint Venture Company – JVC) în cote egale de 50% – 50% fiecare și

b.  Acordul Acționarilor (Shareholders Agreement, SHA) care urmează a fi încheiat de către SPEEH Hidroelectrica SA cu EDF power solutions international, prin care se definesc termenii și condițiile privind modul de funcționare al unei companii (societăți mixte/asociere în participație (Joint Venture Company – JVC) care va fi înființată de către părți în vederea dezvoltării proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarnița – Investiția/Oportunitatea Propusă.

Documentele informative aferente punctului de pe ordinea de zi au fost puse la dispoziția acționarilor prin publicarea pe site-ul Societății și aprobate de către aceștia, putând fi accesate de către orice perosană interesată la adresele indicate mai jos:

https://cdn.hidroelectrica.ro/cdn/aga/2026/agea_27_ianuarie_2026/materiale_informative/pc_1/h2o_ro_punctul_1_aprobare_sha_cheap_tarnita_19_dec2025.pdf;

https://cdn.hidroelectrica.ro/cdn/aga/2026/agea_27_ianuarie_2026/materiale_informative/pc_1/anexa_1_h2o_ro_edf_sha_agreement.pdf.

Ținând cont de toate cele de mai sus, menționăm că, în situația în care proiectul va avansa într-o etapă de dezvoltare în care vor exista informații care intră în sfera privilegiată (cu caracter precis, care nu au fost făcute publice, și care, dacă ar fi făcute publice, ar putea influența semnificativ prețul instrumentelor financiare), acestea vor fi diseminate publicului pe canalele dedicate emitenților, în conformitate cu acordul părților implicate, precum și a prevederilor legale în vigoare referitoare la obligativitatea publicării informațiilor de interes public.

Cu considerație,

Serviciul Comunicare, Relații Publice și Protocol – Direcția Relații Externe